Tort supraetajat cu Minnie (pandispan, crema branza, jeleu)

Am facut-o si pe asta: primul tort supraetajat, imbracat in fondant. Cand abia ajunsesem sa tratez degajat torturile cu fondant, o prietena draga a venit cu aceasta noua provocare, pentru aniversarea fetitei sale Eva, o dulceata de fetita.
Dupa multe ore de munca, tortul a fost savurat si admirat, iar eu am putut sa rasuflu usurata la gandul ca a fost un succes.
Multumesc Alexandra pentru comanda si Anca pentru ajutor! <3

Tort Bucsa (fondant), cu multumiri la final :)

Din pacate, pentru acest tort nu am poze din timpul prepararii, ceea ce, se pare, este o regula pentru toate torturile mele cu fondant. Aceasta categorie aparte de dulciuri imi ocupa mai mult timp decat toate celelalte, sunt inca in proces de invatare si totusi, cum necum, pana acum au iesit decente.

Acest tort a avut o poveste aparte, insa; pentru onomastica Mateiasului, trebuia sa fie un camion cu remorca, imbracat in crema si decorat cu bombonele, apoi s-a vrut tractor, dar din lipsa unor roti inegale, demne de un tractor, a redevenit camion.
De unde modificarile? Din greseli de acomodare la un nou mixer, care, pana ajungem sa ne cunoastem bine, insista sa ma pedepseasca si sa imi faca munca mai grea, in loc sa mi-o usureze. :p Prin urmare am batut blatul prea putin si, in mod previzibil, nu a iesit aerat si a necesitat sa fie strapuns de nenumarate ori cu furculita pentru a face siropul sa-l inmoaie cat de cat. Daca blatul nu a crescut cum trebuia, a fost necesar un al doilea blat, care a mai adaugat o ora la timpul de preparare si racire.
Apoi, ca si cum nu era deajuns, delicioasa crema de capucino cu unt si-a facut de cap cu nervii mei si s-a taiat ... de 2 ori, capatand un aspect total neatragator. Atunci, Anca, sora si ajutorul meu, a decretat "Il lasam asa, iar dimineata il acoperi cu fondant" :(( Aaaah, uite cum n-am scapat de fondant!
Asa ca m-am trezit cu forte proaspete si m-am apucat de fondant. Dupa ce am vazut ca am nimerit culoarea, m-am mai relaxat putin, dar nu mi-a prins bine, caci am uitat sa tapetez masa cu amidon si tot fondantul intins s-a lipit de ea. :(( L-am recuperat, l-am intins la loc, de data asta pe o masa ninsa cu un strat sanatos de amidon, care apoi s-a imprastiat prin jumatate de bucatarie si pe hainele mele.
Si, ca sa fie treaba treaba, am fost nevoita sa decupez tortul ascunsa in cea mai mica si inghesuita incapere din casa, pentru a fi departe de ochii curiosi si inscoditori ai copiilor. Din fericire, mai departe au fost intelegatori si au acceptat sa se joace in camera lor, pentru ca eu sa pot decora tortul in liniste, inainte ca invitatii sa ni se alature.

De ce va povestesc toate aceste amanunte, ce poate sunt plictisitoare, mai ales pentru cei care ma citesc dar nu ne cunosc personal? Pentru ca voi, cei care ma cititi, sa vedeti cum, desi rezultatele muncii mele sunt adesea aratoase, uneori procesul este anevoios, plin de procedee intortocheate si improvizatii. Dupa aproape 2 ani de experimente culinare, am invatat multe, dar cu o cale lunga in fata, al carui capat nu l-am stabilit inca, iar tot ce stiu este ca imi place sa-l strabat, incercand sa acumulez cat mai multe procedee si tehnici.

Va multumesc ca imi sunteti alaturi in aceasta calatorie; prin comentariile, Like-urile si impresiile voastre ma sustineti si ma incurajati. <3

Paine cu miere si seminte de floarea soarelui

Dupa ce am facut si refacut painea cu cartofi mi-a revenit pofta de paine facuta in casa si, mai ales, de experimentat.
Cum painea este extrem de usor de diversificat, din multimea de variante si adaosuri, pentru astazi am ales semintele de floarea soarelui pentru ca ne plac tuturor din casa si pentru ca ... ei, sincer, aveam multe prin camara, toate in pungulite cumparate cam de multisor si nu stiam cat isi mai pastreaza gustul nealterat.
Alegerea a fost inspirata, chiar mi-a adus un frumos compliment de la Alexandra, care a exclamat incantata "Cine a facut painea asta? Imi place mult de tot!" Yey, fata mea nu are gusturi rele! :)

Prajitura usoara si rapida, cu unt si migdale

O prajitura ideala pentru situatiile in care cineva drag se anunta in vizita, iar timpul nu permite pregatirea unui dulce mai complex. Se pregateste usor, fara a necesita ingrediente greu de procurat si, mai ales, repede, parfumand toata casa pentru primirea invitatilor.

Biscuiti cu miere (de post)

Se apropie sarbatorile de iarna, motiv de mare bucurie pentru toata lumea, dar pana cand sa le gustam cu adevarat, trebuie sa trecem peste cele 40 de zile de post. Pentru acele zile de privatiuni, va propun sa incercati acesti biscuiti extrem de gustosi si va asigur ca nu-i veti simti mai prejos decat pe cei "de dulce", mierea pe care o contin din plin oferindu-le aroma si textura perfecta.

Paine cu cartofi si chimen, neframantata

Nu stiu cu ce sa incep in a lauda aceasta paine minunata: crusta cu adevarat crocanta, miezul aerat, mirosul si gustul de nedescris sau faptul ca este una din acele retete in care aluatul nu trebuie framantat, ci doar amestecat.
Eee, va rog sa nu ma credeti pe cuvant si sa o incercati! Pentru mine este una dintre cele mai gustoase si usoare paini din cate am pregatit si mancat.

Rulada de cacao cu ciocolata si piure de castane

O rulada buna tare, cu blat pufos si crema fina, cu un gust iesit din comun, obtinut prin combinatia fina de ciocolata, piure de castane si frisca. Este prima oara cand gust din piureul de castane si, desi mie imi aducea a crema de nuci, mi-am zis sa o combin si cu ceva ciocolata, in cazul in care noutatea nu ar fi fost pe gustul tuturor. Din fericire nimeni nu a strambat din nas si a mancat cuminte toata portia :).
Ce usurare! Puteam alege sa folosesc o simpla umplutura de crema ganache, dar asa, datorita piureului de castane, alaturarea aromelor a avut ca efect un gust special si surprinzator.