3 poze
 |
 |
|
marți, 8 februarie 2011
Fursecuri "Codobelci"
Incep lista retetelor cu un dulce, normal pentru cineva cu doi copii carora refuza sa le dea produse gata preparate.
De ce si pentru cine
Nu am vazut niciodata utilitatea unui blog, renuntasem la a scrie jurnale de prin liceu, odata ce viata a navalit peste mine mai repede decat o puteam eu nota, dar ... "never say never" ... iata-ma posesoare de blog.
Credeam ca va fi mai usor de atat sa ii inteleg meandrele utilizarii, dar cand un baietel nazdravan de 2 ani imi cere ajutorul la puzzle (ce m-o fi apucat sa nu astept sa se culce, nu stiu), e cam greu sa ma concentrez.
De ce? ... Ei bine, aveam nevoie de o unealta care sa imi faca bucatareala mai usoara, eu fiind acum o incepatoare in ale blidelor, oalelor si lingurilor de lemn .
Pentru cine? ... Simplu, pentru mine si copii, in mod direct si pentru cine s-o mai gasi, daca se arata cineva interesat. Cum asa? Dupa cum spuneam, sunt incepatoare in bucatareala, am putine retete puse in opera, iar zi de zi ma confrunt cu dilema meniului pentru cina acelei seri, iar Alex (fetita noastra de 4 ani) imi pune si mai tare bete in roate, dandu-mi indicii despre ce si-ar dori, cam incalcite pentru mintea mea si asa incalcita.
Si uite asa, in dimineata asta Alex imi spune: "Mami, in seara asta vreau mancare dinaia cu cartofi, carne si sos! Eu: ???, Ea: "Dinaia din care nu mi-a placut si apoi am vazut ca e buna si am mai cerut", Eu: ??????? ... si tot asa am ramas, nelamurita, iar Alex a plecat la gradi frustrata, deoarece ea mi-a dat indicii, iar eu am ramas ca picata din luna (ce-i drept era ora 7 dimineata si inca nu functionam la parametri obisnuiti).
Uite asa am ajuns sa pun litera dupa litera si am in intentie poza dupa poza, pentru a crea o baza de informatii (dupa aproape 5 ani de stat cu copiii, mi-e dor nebun de servici ... prietenii stiu de ce spun asta) si imagini culinare, care sa ma ajute sa tin minte ce am gatit candva (am in plan ca in timp sa acumulez muuulte retete realizate) si sa depistez mai usor ce anume a placut si se doreste savurat din nou.
PS: Uitasem ce mult imi placea sa scriu si nu ma asteptam ca un blog sa imi aduca aminte.
Credeam ca va fi mai usor de atat sa ii inteleg meandrele utilizarii, dar cand un baietel nazdravan de 2 ani imi cere ajutorul la puzzle (ce m-o fi apucat sa nu astept sa se culce, nu stiu), e cam greu sa ma concentrez.
De ce? ... Ei bine, aveam nevoie de o unealta care sa imi faca bucatareala mai usoara, eu fiind acum o incepatoare in ale blidelor, oalelor si lingurilor de lemn .
Pentru cine? ... Simplu, pentru mine si copii, in mod direct si pentru cine s-o mai gasi, daca se arata cineva interesat. Cum asa? Dupa cum spuneam, sunt incepatoare in bucatareala, am putine retete puse in opera, iar zi de zi ma confrunt cu dilema meniului pentru cina acelei seri, iar Alex (fetita noastra de 4 ani) imi pune si mai tare bete in roate, dandu-mi indicii despre ce si-ar dori, cam incalcite pentru mintea mea si asa incalcita.
Si uite asa, in dimineata asta Alex imi spune: "Mami, in seara asta vreau mancare dinaia cu cartofi, carne si sos! Eu: ???, Ea: "Dinaia din care nu mi-a placut si apoi am vazut ca e buna si am mai cerut", Eu: ??????? ... si tot asa am ramas, nelamurita, iar Alex a plecat la gradi frustrata, deoarece ea mi-a dat indicii, iar eu am ramas ca picata din luna (ce-i drept era ora 7 dimineata si inca nu functionam la parametri obisnuiti).
Uite asa am ajuns sa pun litera dupa litera si am in intentie poza dupa poza, pentru a crea o baza de informatii (dupa aproape 5 ani de stat cu copiii, mi-e dor nebun de servici ... prietenii stiu de ce spun asta) si imagini culinare, care sa ma ajute sa tin minte ce am gatit candva (am in plan ca in timp sa acumulez muuulte retete realizate) si sa depistez mai usor ce anume a placut si se doreste savurat din nou.
PS: Uitasem ce mult imi placea sa scriu si nu ma asteptam ca un blog sa imi aduca aminte.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
