Chec pandispan

Aceasta este una din retetele la care am apelat cel mai des in ultimii doi ani, atunci cand eram in cautarea unui desert usor si rapid, a unei gustari pentru scoala, a unui dulce de luat pe drum in concediu sau a unei solutii pentru consumul multelor oua din frigider. Desi 2 checuri sunt destul de mari, rar apuca sa nu fie epuizate in 2 zile, iar de fiecare data cand au fost gustate prima oara de cineva remarcile au fost mereu aceleasi "Cum il faci? mie nu imi iese niciodata asa bun."
Prin urmare, va prezint mai jos secretele checului pandispan - arome folosite din belsug si oua la temperatura optima - reteta finala la care am ajuns dupa mai multe experimente, pornind de la reteta clasica de blat pandispan folosita la torturi.

Prajitura rapida cu gem de prune

Am solicitat reteta acestei prajituri de la mama sotului meu deoarece, dupa ce-am gustat-o, cu totii am fost cuceriti de gustul sau si am vrut sa o am la indemana ori de cate ori ni se mai face pofta. In plus, eu am fost cu atat mai interesata cu cat nu ma asteptam ca dintr-o reteta ce contine ulei si nu unt sa rezulte o prajitura atat de frageda. Initial chiar mi-am exprimat nelamurirea de ce se numeste prajitura in loc de tarta, dar apoi am gustat si textura perceputa m-a facut sa imi recunosc greseala. :)
Va recomand aceasta reteta pentru clipele cand nevoia de dulce este urgenta, iar camara va este de ajutor, adapostind un borcan cu gem de prune.

Fursecuri cu unt

In continua mea incercare de a obtine gustul dulciurilor din comert folosind ingrediente naturale, de a limita astfel aportul de conservanti si alte belele in alimentatia familiei am ajuns la delicioasele fursecuri cu unt ... sau or fi biscuiti?! Inca nu am reusit sa determin ce-i face pe biscuiti sa fie biscuiti si pe fursecuri fursecuri, cel putin in felul in care sunt ei denumiti in comert. Hmmm, daca e sa apelez la DEX-ul nostru cel de toate zilele, distinctia e clara, fursecurile sunt din aluaturi fragede, iar biscuitii sunt mai deshidratati; prin urmare, cantitatea mare de unt din compozitia desertului de astazi il clasifica fara doar sau poate in categoria fursecurilor.
Daca doriti sa obtineti o gama mai variata, puteti adauga bucatele de nuca, ciocolata, stafide, dar, va rog, aveti incredere cand va spun "nu adaugati nicio esenta aromata", gustul de unt este cel care ofera savoare acestor fursecuri.

Cornulete cu rahat, din aluat cu untura

Zilele acestea am observat pe blog un mare interes pentru "Fursecurile cu untura" pe care le-am prezentat anul trecut si astfel mi-am adus aminte de placuta si inegalabila lor fragezime, dar si de faptul ca inca mai am din ingredientul acesta special, portionat si congelat in pungulite individuale.
Acestea au fost cele mai bune cornulete pe care le-am mancat, avand ocazia sa le compar direct cu unele primite cadou in aceeasi zi, dar pregatite cu unt si amoniac. Cele cu untura sunt moi, se rup bucatele cand musti din ele, deloc uscate si, un lucru pe care pun pret, nu contin zahar in aluat, dulceata fiind asigurata numai de umplutura si glazura din zahar vanilat. Minunate si gata in numai 40 de minute!

Tort Diplomat, cu crema din oua si frisca

A fost o vreme cand am desconsiderat total acest tort, pentru mine era acel desert insipid, pe care toate cofetariile il serveau si din care nu ma alegeam cu nicio senzatie speciala. Lucrurile insa s-au schimbat radicat odata ce l-am pregatit in casa, urmand pasii retetei din cartea de bucate a doamnei Jurcovan, la care apelez de fiecare data cand caut un dulce clasic.
Desi in amintirea mea tortul Diplomat era alb cu mici pete de culoare, conferite de diverse fructe aruncate gramada in crema, am avut surpriza sa descopar cum Diplomatul autentic este galbui, culoare ce este cu atat mai intensa cu cat ouale folosite in compozitie sunt provenite de la gaini de tara sau hranite Bio. Si uite asa, am avut ocazia sa imi incant familia, chiar si pe cei mai reticenti membrii (a se citi "mari iubitori ai ciocolatei") cu un Diplomat extrem de aerat si fin.
Dupa experienta degustarii acestui desert, pot declara cu maxima sinceritate aceasta nou descoperita crema ca pe un rasfat al simturilor, ce confera conceptului de tort Diplomat recunoasterea meritata.

Tarta cu rubarba, zmeura si smantana

Am tot auzit de rubarba, am intalnit-o in multe retete americane, dar vazand tulpinile groase si aparent tari, alaturarea lor cu retetele dulci ma facea sa le privesc cu neincredere.
Cum nu ma dau inapoi in fata unor noi incercari culinare, de cum am vazut-o la vanzare am inhatat 3 tulpini cu gandul sa le prepar cumva. Binenteles, fiind prima oara in contact cu aceasta leguma nu am stiut nici cum sa aleg bucatile, asa ca am mers pe ideea ca nu imi plac legumele moi si am luat-o pe pipaite ... sa fie cat mai tari si rosii.
Pare a fi o leguma rezistenta, caci mi-a luat aproape o saptamana sa ma hotarasc in ce reteta sa o includ, in tot acest timp tulpinile fiind plimbate prin bucatarie, de pe un dulap pe altul, fara sa se ofileasca vizibil. Intre timp eu respingeam reteta dupa reteta, toate pe motiv ca aveau mult prea mult zahar in compozitie. Nestiind ce sa ma astept de la ea in procesul de preparare termica, eram cat pe ce sa prefer a o arunca, decat sa o pregatesc intr-o prajitura cu sute de grame de zahar.
Reteta salvatoare a venit din partea unei bloggerite autohtone, talentata Camelia de la "Arome in bucatarie", care mi-a deschis ochii, prezentand o reteta simpla, cu numai 50g de zahar, din care am obtinut o tarta extrem de usoara, putand experimenta astfel din plin gustul acrisor al rubarbei. Zmeura s-a alaturat din necesitate, neavand destula rubarba cat sa acopar tava, dar combinatia a fost inspirata, adaugand un plus de racoare, acestei minunate tarte de vara.

Tarta Galette cu capsuni

Laudata fie gastronomia franceza pentru aceasta tarta minunata si foarte usor de preparat!
Galette este deopotriva o tarta rustica si totusi eleganta, aluat crocant, cu mult unt si foarte putin zahar, alaturat unei umpluturi simple, dar savuroase, de fructe proaspete.
Bon appetit!

Waffle aromate, cu smantana, ghimbir si cardamon

Intai a fost cartea, apoi aparatul :) Cartea: "Waffles, Quick and Easy", aparatul luat de la magazinul meu preferat, Lidl. Amandoua sunt puse la treaba in diminetile de weekend si cum, de obicei, produsele rezultate se termina cu viteza fulgerului, nu-mi ramane nimic de aratat.
Saptamana aceasta a fost putin mai speciala; copiii au ramas acasa inca de vineri, iar vremea a fost atat de mohorata incat numai ceva dulce ne putea trezi cheful de viata.
Consultand continutul frigiderului, paginile cartii, dar si starea de spirit, alegerea de astazi a fost clara: Waffle daneze, cu smantana, fin aromate cu ghimbir si cardamon, sa ne mai scoata frigul din oase. Pufoase la interios si crocante la suprafata, dulci, dar nu foarte, au mers de minune cu miere, dupa pofta Alexandrei, capsuni pentru Matei si 2-3 lingurite din ultimul borcan cu dulceata de cirese, pentru mami.

Semiluna cu nuca

Din aceeasi categorie cu prajitura precedenta, "Semiluna cu nuca" ne-a indulcit copilaria, fiind una dintre acele prajituri rapide, nepretentioase, dar carei pufosenii si aroma nu ii poti rezista. Copil fiind ma incanta foarte tare si prin forma jucausa, in care am ales sa o prezint, la randu-mi, copiilor mei.

Pandispan cu fructe (visine)

Zilele acestea m-am ocupat intens de cosmetizarea gradinii, asa ca am cam lasat deoparte pasiunea prepararii de dulciuri, dar, cand piticii au venit de la gradi fiecare cu o bucata de pandispan cu visine, nu am mai rezistat. Am scos cateva oua din frigider, le-am lasat la temperatura camerei cat am mai plivit un metru patrat de gradina, le-am batut pana au facut spume, am aruncat pe deasupra niste fructe proaspat scurse din compot, apoi 25 minute la cuptor si ta-daaaa: o minunatie de prajitura aromata si pufoasa!

Daca doriti sa recreeati aceasta prajitura clasica, nu uitati sa adaugati putina coaja de lamaie rasa. Stiu ca din cauza chimicalelor cu care sunt stropite coaja de lamaie nu este indicata, dar este ingredientul cheie al reusitei acestui desert.

Torta Caprese

Reteta am gasit-o intamplator, pe cand cautam un cozonac, dar pentru ca mi-a placut grozav aspectul si ma scapa de mare parte din stocul de migdale am zis sa o incerc.
Desi familia ar fi preferat ceva cu crema si au fost persoane care au cam strambat din nas la vederea rezultatului, ridicand comentarii gen "Asa ... si? Ce mai pui pe ea? Cum adica doar cacao? Crema n-are? Hmmm ...", pana la urma au fost cuceriti si au clasat reteta printre cele ce trebuie refacute.
Ca sa va faceti o idee, este o prajitura extrem de cremoasa, desi nu are crema, asemanatoare cu negresa, dar fara textura uscata a acesteia, cu puternic gust de ciocolata amaruie.
In plus, neavand faina este o reteta grozava pentru cei cu intoleranta la gluten. Asa ca, traiasca greselile, caci fara acel bucatar din insula Capri care, prin 1920, a uitat sa adauge faina intr-una din retetele sale, poate aceasta minunatie de prajitura nu ar fi fost descoperita :) Ar fi fost pacat!

Tort cu rom si lapte din nuca de cocos

Inca un tort din seria celor usoare si rapide, avand la baza un ingredient aromat, ce da tonul intregului desert. Pentru mai multa savoare am alaturat putin rom, iar decorul a avut ca punct de pornire ziua Martisorului, pe care cu multa bucurie o sarbatorim astazi.
Sa aveti o primavara frumoasa, plina de viata si caldura, in care fiecare zi sa va bucure si sa va incante. <3

Chifle pentru sandwish, cu lapte si mac

In copilarie, singurele alimente cu mac pe care le cunosteam erau cele de panificatie, dar cum gastronomia are multe de oferit, am descoperit cat de bine se potriveste si intr-un blat de prajitura sau o umplutura de cozonac. Totusi, asa cum probabil v-ati obisnuit, preferintele mele culinare o iau ades pe panta memoriei si, din nou, fac referire la un preparat intalnit demult si anume batoanele cu mac ce se vindeau in centrele de Paine.
Ei bine, de acele batoane usor dulci si avand coaja puternic maronie imi amintesc aceste chifle, iar macul este ingredientul care duce la asemanarea puternica. Sunt dulci si bune, usor grasimoase, acoperite de coaja moale, si muuult mac pe care sa il rontai, iar ca suport pentru sandwishuri sunt absolut dementiale. Singurul dezavantaj este ca, odata ce le-ai incercat, trebuie sa te lupti cu tine pentru a te opri din mancat, in rest sunt divine. :)

Waffle cu lapte acru

Dupa Revolutie, in cateva locatii din capitala au aparut mici cabanute, avand forma unei mori de vant, in care erau vandute, la preturi destul de mari, waffle belgiene. Pe vremea aceea eram copil, banii de buzunar erau limitati si am avut placerea sa incerc o singura data o astfel de delicatesa. Nu cred ca mai trebuie sa adaug ce impresie puternica mi-a lasat acel grilaj dulce, stropit cu sirop si avand un miros imbietor.
Anii au trecut, am incercat o mare varietate de dulciuri, dar tot am ramas cu gandul la acele waffle, si, cand am gasit sa achizitionez un aparat pentru prepararea lor, nu am mai stat pe ganduri. Am avut de ales intre un aparat de waffle belgiene si unul pentru waffle nemtesti, din acelea rotunde ce se pot separa in forma de inimioare. L-am ales pe cel din urma, gandindu-ma ca produsele acestuia pot fi impartite in bucati mai mici, mai usor de portionat pentru copii.
Primele incercari au avut ca rezultat mai mult niste clatite in forma de waffle, deloc multumitoare, dar am avut noroc sa gasesc o carte numai cu retete pentru waffle, iar aceasta prima incercata a fost un succes, amintindu-mi de gustul stiut din copilarie: waffle crocante la exterior si moi in interior, cu acelasi miros ademenitor si aroma speciala.

Piscoturi pufoase, tip Savoiardi

Piscoturile sunt primele dulciuri cumparate cu care le-am facut cunostinta piticilor cand erau miticuti si au avut o perioada lunga cand savurau cate unul pe zi. Era pe vremea cand nu bucataream deloc, iar gatitul de orice fel era numai din nevoie si o adevarata corvoada. Din fericire intre timp am capatat destula experienta cat sa le pot pregati eu insumi acest mic desert pufos si aromat.

Paine alba, simpla

Tare ne mai place painea facuta in casa pe care, de cele mai multe ori, o pregatesc de pofta si nu din necesitate. Desi imi place sa experimentez cu aromele si diferitele feluri de fainuri sau seminte, sunt zile cand painea nu trebuie sa lipseasca de pe masa, iar atunci nevoia sau lipsa de timp ma fac sa apelez la aceasta reteta simpla.
Painea aceasta este perfecta; potrivita oricarei destinatii si alaturata oricarui aliment, buna de folosit la sandwishuri si de inmuiat in sos, dar inainte de toate este rapida si obtinuta din ingredientele de baza: apa, drojdie, faina, sare.

Turta dulce glazurata

Pana nu demult, dulcele meu preferat de Craciun era cozonacul, caruia, de un an doi, i s-a alaturat turta dulce. Schimbarea a survenit dupa ce am mancat niste turta dulce buna de tot, dinacelea in forme, glazurate pe dos si cu bombonele deasupra, o bunatate! De atunci, in apropierea Craciunului, gandul meu zboara la pungile acelea mari, pline cu minunatii aromate, glazurate in culori, care iti fura ochiul.
Anul trecut eram cat pe ce sa imi infig mainile intr-o astfel de punga, cand mi-am adus aminte ca, la vederea ei, copiii vor face la fel si asta nu e bine. Chiar daca la mine nu aplic mereu aceeasi regula, pe ei incerc sa ii tin departe de dulciurile din comert, cat de mult mai pot, asa ca am pornit in cautarea retetei care sa copieze cat mai bine gustul dorit. Astfel, in vederea proiectului meu ambitios, am tot citit ingredientele de pe toate pungile cu turta dulce pe care mi-au cazut ochii, am studiat retetele de pe net, pana cand am aflat ca secretul sta in folosirea bicarbonatului de amoniu si a mixului de condimente.
Rezultatul este uimitor, copiii nu se mai satura de turta mea dulce si ii atribuie numai calificative de la excelent in sus, concretizate in "Mami, turta asta dulce e mult mai buna decat cea din parc!" Yey, for mami!

Prajitura usoara si rapida, cu unt si migdale

O prajitura ideala pentru situatiile in care cineva drag se anunta in vizita, iar timpul nu permite pregatirea unui dulce mai complex. Se pregateste usor, fara a necesita ingrediente greu de procurat si, mai ales, repede, parfumand toata casa pentru primirea invitatilor.

Biscuiti cu miere (de post)

Se apropie sarbatorile de iarna, motiv de mare bucurie pentru toata lumea, dar pana cand sa le gustam cu adevarat, trebuie sa trecem peste cele 40 de zile de post. Pentru acele zile de privatiuni, va propun sa incercati acesti biscuiti extrem de gustosi si va asigur ca nu-i veti simti mai prejos decat pe cei "de dulce", mierea pe care o contin din plin oferindu-le aroma si textura perfecta.

Rulada de cacao cu ciocolata si piure de castane

O rulada buna tare, cu blat pufos si crema fina, cu un gust iesit din comun, obtinut prin combinatia fina de ciocolata, piure de castane si frisca. Este prima oara cand gust din piureul de castane si, desi mie imi aducea a crema de nuci, mi-am zis sa o combin si cu ceva ciocolata, in cazul in care noutatea nu ar fi fost pe gustul tuturor. Din fericire nimeni nu a strambat din nas si a mancat cuminte toata portia :).
Ce usurare! Puteam alege sa folosesc o simpla umplutura de crema ganache, dar asa, datorita piureului de castane, alaturarea aromelor a avut ca efect un gust special si surprinzator.