Waffle cu lapte acru

Dupa Revolutie, in cateva locatii din capitala au aparut mici cabanute, avand forma unei mori de vant, in care erau vandute, la preturi destul de mari, waffle belgiene. Pe vremea aceea eram copil, banii de buzunar erau limitati si am avut placerea sa incerc o singura data o astfel de delicatesa. Nu cred ca mai trebuie sa adaug ce impresie puternica mi-a lasat acel grilaj dulce, stropit cu sirop si avand un miros imbietor.
Anii au trecut, am incercat o mare varietate de dulciuri, dar tot am ramas cu gandul la acele waffle, si, cand am gasit sa achizitionez un aparat pentru prepararea lor, nu am mai stat pe ganduri. Am avut de ales intre un aparat de waffle belgiene si unul pentru waffle nemtesti, din acelea rotunde ce se pot separa in forma de inimioare. L-am ales pe cel din urma, gandindu-ma ca produsele acestuia pot fi impartite in bucati mai mici, mai usor de portionat pentru copii.
Primele incercari au avut ca rezultat mai mult niste clatite in forma de waffle, deloc multumitoare, dar am avut noroc sa gasesc o carte numai cu retete pentru waffle, iar aceasta prima incercata a fost un succes, amintindu-mi de gustul stiut din copilarie: waffle crocante la exterior si moi in interior, cu acelasi miros ademenitor si aroma speciala.

Paine cu fulgi de ovaz

In urma cu un an eram pasionata de prajituri, dar, cu timpul, am realizat ca pregateam mai mult decat puteam manca, asa ca, in incercarea de a evita excesele, mi-am reorientat dorinta de experimente culinare.
Painea poate fi pregatita intr-o multitudine de combinatii, unele dintre ele cu adevarat uimitoare. Painea cu ovaz nu este una nemaivazuta, dar aceasta reteta surprinde prin calitatea sa de a ramane uimitor de proaspata si pufoasa, chiar la 3 zile de la preparare.

Clatite economice si foarte moi, cu lapte acru

Am reusit, in sfarsit, sa pastrez cateva dintre clatitele mele preferate, pentru a le face poze si, astfel, a va putea impartasi reteta.
Trebuie sa reamintesc cum, ani de zile, nu m-am aventurat mai departe in bucatarie, dincolo de a pregati clatite, mentiond cum nici de ele nu eram pe deplin multumita. Ieseau gustoase, ce-i drept, dar se uscau repede, deveneau casante pe margini si daca nu le mancam imediat, mai tarziu nu ma mai atrageau deloc.
Dupa cateva incercari am reusit sa gasesc reteta perfecta, clatitele sunt foarte bune si, un detaliu care pe mine ma incanta enorm, nu trebuie sa folosesti multe oua in pregatirea lor.
Ingredientul minune care le asigura pufosenia: buttermilk (lapte acru), un fel de zer, ramas dupa extragerea untului, care in strainatate se comercializeaza, dar care poate fi usor inlocuit cu un amestec de lapte si suc de lamaie.