Prajitura cu mere si gem (de post)

Cand faci o varietate mare de prajituri pentru o aniversare, iar prajitura de post este cea care se termina prima, sti ca este o reteta buna, pe care merita sa o impartasesti si altora.
Aliona, reteta aceasta este pentru tine! Sa iti fie de folos si sa va incante cu aroma si textura sa frageda.

Saratele cu telemea sau cascaval

Am incercat mai multe retete de saratele, iar aceasta mi se pare cea mai usoara si convenabila. In plus, sunt atat de bune, incat nu este prietena care sa le fi incercat si sa nu-mi fi cerut reteta. Acesta din urma este si motivul pentru care revin din nou pe blog ;).

Chec pandispan

Aceasta este una din retetele la care am apelat cel mai des in ultimii doi ani, atunci cand eram in cautarea unui desert usor si rapid, a unei gustari pentru scoala, a unui dulce de luat pe drum in concediu sau a unei solutii pentru consumul multelor oua din frigider. Desi 2 checuri sunt destul de mari, rar apuca sa nu fie epuizate in 2 zile, iar de fiecare data cand au fost gustate prima oara de cineva remarcile au fost mereu aceleasi "Cum il faci? mie nu imi iese niciodata asa bun."
Prin urmare, va prezint mai jos secretele checului pandispan - arome folosite din belsug si oua la temperatura optima - reteta finala la care am ajuns dupa mai multe experimente, pornind de la reteta clasica de blat pandispan folosita la torturi.

Crema de zahar ars

Una din prajiturile cu numar redus de ingrediente, dar cu un gust special, ce poate fi regasita in bucatariile obisnuite, dar si in cele ale marilor restaurante. Ceea ce face o "crema de zahar" reusita este textura, care trebuie sa fie fina si fara aspect branzit.
In rest, acest desert nu are cum sa iasa altfel decat delicios, secretul unei "creme de zahar" ca la carte fiind descris in modul de preparare.

Prajitura Tosca

De Pastele acesta, chinuita de o imensa lene, nu am pregatit nimic dulce familiei. Da, stiu, urat, am creat niste standarde si acum m-am lasat pe tanjeala, mi s-a spus, mi s-a batut subtil obrazul, iar eu ... nimic, da' nimic!
In a doua zi de Paste am mers in vizita la bunicii sotului, la tara, noi sa ne bucuram de compania lor, piticii sa chinuie animalele din ograda si sa fie rasfatatii tuturor. Acolo ne-am intalnit, binenteles, am mancat, ca doar ce sa facem de Paste, iar ca desert, pe langa pasca si cozonaci, am fost rasfatati de verisoara lui B cu o minunat pregatita prajitura Tosca. Era perfecta: blatul pufos si usor umed, crema galbioara si aromata, iar biscuitele glazurat cu cioco de deasupra acompania surprinzator de bine straturile de sub el. Singurul cusur al ei a fost ca nu a fost mai multa :( Ce-i drept, noi eram multi la masa, iar bunul simt m-a indemnat sa ma limitez la o singura bucata, desi dracusorul de pe umarul opus imi soptea obsedant "Haaaaai, mai ia o bucata!"
A doua zi, nu e greu de banuit ce-am facut; binenteles, prajitura Tosca, sub indicatiile Cristinei, verisoara cea priceputa. :*
Daca nu ati pregatit-o pana acum, aflati ca nu e grea si merita incercata, gustul sau fiind minunat!