vineri, 29 aprilie 2011

Cozonac imbracat in zahar ars

Aceasta reteta am primit-o pe mail de la mama si aveam de gand sa o incerc de Paste, dar cum Maia (mama lui B) mi-a luat-o inainte la pregatitul de cozonaci, am hotarat sa o las pentru alta data.
Pastele a trecut, dar copiii inca au ramas cu pofta de cozonac, asa ca in dimineata aceasta ne-am pus pe treaba, iar rezultatul a fost foarte apreciat.



INGREDIENTE pentru:
1. ZAHAR ARS: 100G zahar

2. COCA COZONAC:
400g faina pentru cozonac
2 oua mari (la temperatura camerei)
un praf de sare
1 plic zahar vanilat
1/2 fiola esenta de rom
100-120ml lapte caldut (in functie de marimea oualelor, cantitatea de lapte necesara variaza)
50g zahar
1/2 cub drojdie proaspata

3. UMPLUTURA:
150g unt moale
100g zahar
100g nuca macinata

PREPARARE:
1. Se pune zaharul in cratita in care urmeaza sa pregatim cozonacul, pe care apoi o punem pe aragaz la foc mic. In cateva zeci de secunde, pe fundul cratitei se vor observa puncte in care zaharul incepe sa se topeasca si sa devina auriu. Incepand de acolo se amesteca cu o lingura de lemn, pentru a atrage, putin cate putin, tot zaharul. Imediat ce zaharul s-a topit integral, cratita se ia de pe foc si se misca astfel incat zaharul topit sa acopere peretii si fundul acesteia.
Grosimea stratului de zahar ars de pe fundul tavii trebuie sa fie aceeasi peste tot, altfel, la copt, zona mai groasa se va arde. Am patit-o eu.
Am folosit o tava de 24cm diametru, destul de inalta. Nu am acoperit cu zahar ars pana la buza cratitei.


2. Faina se cerne si se amesteca impreuna cu ouale, sarea, zaharul vanilat si esenta.
Separat, intr-un castronel se dizolva zaharul in laptele caldut si apoi si drojdia.
Fara a se lasa la dospit, maiaua se toarna peste faina amestecata cu celelalte ingrediente amintite mai sus.
Din acest moment eu am hotarat sa transfer compozitia pentru aluat in masina de facut paine si am lasat-o sa framante timp de 10 minute. A rezultat o coca foarte pufoasa si aerata.


Pe masa acoperita cu faina, se intinde o foaie dreptunghiulara, care apoi se unge cu untul amestecat cu zahar si cateva picaturi de esenta. Se presara nuca cat mai uniform, se preseaza usor cu mana sau sucitorul, apoi se ruleaza, pe latime.


Ruloul astfel obtinut se taie in 6-7 bucati.


Mini-rulourile se asaza in cratita (cu zahar ars), in picioare, spatiate, apoi cratita se acopera cu un prosop de bucatarie si se lasa la crescut langa cuptorul lasat la preincins.


Dupa 45min arata cam asa:


Pentru ca, in final, partea de sus va fi cea de jos, cozonacul nu trebuie uns cu ou batut, asa cum se procedeaza de obicei.

Se coace 30-35min la foc mediu spre mic.
Imediat dupa ce se scoate din cuptor, cozonacul trebuie rasturnat pe o farfurie intinsa, altfel zaharul se intareste si operatiunea devine imposibila.


Cozonacul se lasa la racit, fiecare mini-rulou reprezentand o portie.

6 comentarii:

  1. oare o sa iasa daca ii fac umplutura din lapte condensat(dulce de leche)?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ar merge sigur. De teama sa nu curga in timpul coacerii, as amesteca dulcele de leche cu niste nuca macinata. Sa-mi spui cum a iesit, ok?

      Ștergere
  2. mi-am propus sa fac sambata cozonacul,dar fara sa modific umplutura,mai ales in conditiile in care il fac pentru invitati.eu ma gandeam sa nu se inchege crema si mai tare la cuptor.cum il fac,dau de veste

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu il voi repeta de acest Craciun, nu l-am facut decat o singura data, dar am ramas cu amintiri foarte placute. Astept vesti. Sa ai spor!

      Ștergere
  3. arata incredibil! nu se lasa deloc la dospit???

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si are un gust incredibil!
      Mi-ar fi fost greu sa sustin cu fermitate lipsa dospirii, daca nu as fi refacut reteta chiar de Craciunul lui 2014, respectand exact indicatiile. Initial, citind-o, si eu am crezut ca este ceva gresit la mijloc, mai ales ca aceasta este una din primele retete postate pe blog, cand experienta mea in ale cozonacilor se rezuma fix la aceasta reteta, executata o singura data. Totusi am ales sa am incredere in ceea ce am scris in urma cu 2-3 ani si am respectat intocmai indicatiile. Rezultatul este demential, textura este super pufoasa, gustul super bun si, avand in vedere ca am dublat cantitatile, am avut ocazia sa vad cum se pastreaza si dupa 4 zile: invelit in folie transparenta e numai bun de savurat.
      Dar nu ma crede pe cuvant, incercati-l! :)

      O zi frumoasa!
      Ruxandra

      Ștergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...